Democratia si societatea. Episodul 1

Articolul pe care il incep azi si pe care am preferat sa-l impart in episoade se refera la unele lucruri, evenimente si de ce nu intrebari fara raspuns. Fara sa vreau fac comparatie intre democratii mai avansate, societati mai “asezate” sioameni mai linistiti prin simplitatea organizarii lor sociale. Avand pregatire juridica, precum si privilegiul a numeroase calatorii peste hotarele minunatei (si nu sunt ironic) noastre tari, de foarte multe ori m-am intrebat de ce anumite sisteme sociale nu pot fi implementate si la noi. De ce o anumita structura organizatorica care functioneaza bine sau foarte bine in alte tari este atat de imposibil de folosit in Romania. Raspunsul inca nu-l am. Poate reusim sa-l gasim impreuna.

Departe de mine ideea sau naivitatea precum ca un sistem de drept anglo-saxon poate sa-l schimbe pe cel latin folosit de noi. Departe de mine crezul ca istoria sociala si practica morala autohtona se poate schimba peste noapte, dar stiu si cred ca multe practici,lucruri sau legi pot fi imprumutate,adaptate si apoi puse in prctica in societatea romaneasca. Cu siguranta ca nu o sa schimbam societatea din fundatie dar poate schimbam si/sau imbunatatim mentalitatea, ne crestem gradul de civilizatie si de ce nu poate o sa ne fie un pic mai bine.

Incep prima argumentare prin a sugera acelora dintre voi care sunteti antiamericani sa astepte finalul articolului inainte de a blama sau sa faca abstractie de tara din care provin comparatiile si exemplele.

Societatea americana, pe cat de dezvoltata ca si economie sau armata, pe atat de primitiva in ansamblul ei, are la baza organizarii un principiu corect, simplu si pe cat de antic pe atat de valabil in prezent. Principul de baza este acela precum ca, omul traieste intr-o comunitate, munceste intr-o comunitate, iar daca greseste, greseste fata de comunitatea in ansamblul ei. Plecand de la acest aspect, oamenii care trebuie sa conduca sau sa protejeze comunitatea sunt alesi de si din randul comunitatii, iar pedepsirea celor vinovati de anumite infractiuni se face de catre membrii comunitatii respective. De multe ori am vazut in filmele ameicane cum un procuror ajunge la o intelegere cu un inculpat, inaintea sau in timpul procesului. De multe ori am vazut si nu am inteles de ce daca procurorul si cel considerat vinovat semneaza o intelegere perfect legala, aceasta este acceptata de catre judecator.
Raspunsul este simplu. Procurorul este ALES de catre comunitate pentru un mandat limitat in timp. Procurorul este avocatul comunitatii care l-a ales si trebuie sa-i apere interesele fara echivoc si la final de mandat raspunde in fata celor care l-au ales. In calitatea sa de avocat al cetatenilor, procurorul are dreptul si obligatia de a considera cat de grava este fapta savarsita, iar in cazul in care considera necesar poate sa-i propuna celui vinovat o anumita pedeapsa iar intelegerea lor este consfintita prin hotararea judecatorului. O sa spuneti ca exista riscul ca procurorul sa fie lovit de flagelul coruptiei si astfel poate ajunge la o intelegere favorabila infractorului si defavorabila comunitatii. Este adevarat! Se poate intampla si acest lucru dar doar o singura data sau in orice caz in situatii limitate. De ce? Pentru ca intr-un timp foarte scurt (minim 2 si maxim 4 ani) urmeaza alegerile pentru un nou mandat, iar comunitatea (care nu este foarte numeroasa) o sa-i acorde votul sau altui candidat, astfel procurorul presupus corupt isi va pierde functia.

Prin procedurile folosite si prin principiile ce stau la baza organizarii comunitatii, un procuror, deci indirect oamenii care platesc acest “serviciu” al actului de justitie, va considera gravitatea faptei, va propune si negocia pedeapsa si va scuti banii contribuabililor. Il va pedepsi pe vinovat si va justifica fiecare banut cheltuit pentru o investigatie/ancheta si suportat de catre cetatean, iar in cazul in care nu reuseste acest lucru, intervine justitia juratilor, adica a comunitatii, judecatorul fiind cel care in final stabileste cuantumul pedepsei.

De retinut faptul ca in majoritatea democratiile consacrate, functiile de procuror sef, sef al politiei, precum si cea de judecator sunt functii elective, iar eligibiliatea se face in functie de corectitudine, valori morale si devotament fata de comunitatea pe care trebuie sa o reprezinti.

In episodul urmator, o sa incerc o comparatie intre “penalul” trafic de influenta si omniprezentul lobby!

democratia-si-societatea1

Leave a Reply